Am vrut sa scriu despre aceasta carte, deoarece pot spune ca mi-a placut si nu prea. O puteti citi, daca vreti, doar pentru stilul autorului, care iti da, intr-adevar, senzatia ca te afli la fata locului si vezi/simti pe pielea ta toate lucrurile descrise in carte. Mi-au placut foarte mult descrierile, insa actiunea lasa de dorit. Da, pot spune ca am fost curioasa sa aflu ce se va intampla mai departe dupa ce am terminat cartea (care este doar primul volum dintr-o serie) si mi-am comandat si al doilea volum, dar care nu este, insa, la fel de interesant ca primul. Din nou, foarte frumoase descrierile, insa iti da oarecum sentimentul ca ideea cartii se ,,deapana" prea greu. Oricum, voiam doar sa va atentionez cu privire la ea si sa va sugerez sa cititi Alchimistul de care toata lumea a aflat, scris de Paulo Coehlo, caci am auzit ca este extraordinar si as vrea si eu sa il citesc in viitorul apropiat. Uitati un citat care mi-a placut mult si... lectura placuta, orice ati citi! :)
,,În interior, copacul era gol. Chiar de la intrare, de unde se aflau, se puteau uita direct în sus, la norii gratiosi care se adunau în interiorul arborelui. O scarã usor curbatã se înãlta pe toatã lungimea truchiului si la fiecare câteva trepte treceau pe lângã o usã prin care se revãrsau raze de luminã. Nenumãrate cascade mici tâsneau din pereti si se vãrsau undeva departe pe podea, acolo unde apa se aduna într-o piscinã rotundã uriasã care ocupa cea mai mare parte a foaierului. Peretii interiori erau netezi si fãrã ornamente, cu exceptia nodurilor si a nervurilor lemnoase rãsucite care strãpungeau scoarta. (...)
- Bine ati venit în Yggdrasill*, spuse Flamel, fãcând un pas îndãrãt pentru ca ei sã intre. Bine ati venit în Copacul Lumii."
* Yggdrasill - în mitologia nordicã este arborele gigant al lumii, care face legãtura între cele nouã lumi. Trunchiul copacului este axa universului, care strãpunge centrul lumii oamenilor. Cele trei rãdãcini ale sale strãbat fiecare câte un tãrâm: Helheim, Muspelheim si Niflheim. (n.tr.)
